Un nou atac armat a zguduit Washingtonul, capitala Statelor Unite, în zona Farragut Square, la câteva străzi de Casa Albă, în după-amiaza de 26 noiembrie, când un bărbat înarmat a deschis focul asupra unei patrule de membri ai Gărzii Naționale aflați în misiune de „prezență vizibilă” pe străzi. Doi militari din Garda Națională, din West Virginia, au fost împușcați și se află în stare critică la spital, iar suspectul a fost, la rândul său, rănit în schimbul de focuri și reținut de forțele de ordine – în total, trei persoane au fost împușcate în incident. Martorii au descris o scenă de panică: oameni care se adăposteau în clădiri de birouri, străzi blocate, zeci de mașini de poliție și ambulanțe, iar Casa Albă a intrat temporar în lockdown până când zona a fost securizată. Atacul a avut loc la oră de vârf, într-o zonă extrem de circulată, ceea ce ridică întrebări grave despre siguranța spațiului din jurul principalelor instituții federale.
Suspectul a fost identificat ca Rahmanullah Lakanwal, cetățean afgan de 29 de ani, venit în Statele Unite în 2021 prin programul de relocare „Operation Allies Welcome”, destinat colaboratorilor și persoanelor aflate în pericol după retragerea haotică din Afganistan. Potrivit presei americane, Lakanwal a primit statut de azil în aprilie 2025 și locuia în statul Washington înainte de a ajunge la Washington D.C., neavând antecedente penale cunoscute. Programul prin care a intrat în SUA a permis relocarea a zeci de mii de afgani, considerați la acel moment aliați ai forțelor americane, însă verificările de securitate și procedurile de vetting au devenit ulterior ținta criticilor politice. După atac, biografia suspectului a fost rapid politizată, transformându-l din beneficiar al unui program umanitar într-un simbol folosit în disputele privind migrația și securitatea națională.
Anchetatorii FBI, prin Joint Terrorism Task Force, tratează incidentul ca pe un posibil act de terorism, deși motivul exact nu a fost încă stabilit. Autoritățile au descris atacul drept o „ambuscadă țintită” împotriva militarilor: suspectul ar fi apărut de după colț, lângă stația de metrou Farragut West, și ar fi deschis focul de la mică distanță, trăgând între 10 și 15 focuri de armă, înainte ca alți membri ai Gărzii să riposteze și să-l neutralizeze. Inițial, guvernatorul statului West Virginia a anunțat greșit că cei doi militari au murit, revenind apoi cu un mesaj în care a vorbit despre „informații contradictorii” privind starea lor, ceea ce arată confuzia din primele ore ale anchetei. Ancheta verifică acum legături posibile cu grupări extremiste, radicalizare online și eventuale contacte suspecte, însă oficialii spun că, deocamdată, totul indică un atacator singur.
Pe fundalul unei campanii dure a președintelui Donald Trump împotriva criminalității, cu peste 2.200 de militari ai Gărzii Naționale deja desfășurați în capitală, atacul a fost exploatat politic aproape imediat. De la reședința sa din Florida, Trump a numit incidentul „un act de terorism” și „un act de ură”, a cerut trimiterea a încă 500 de militari la Washington și a promis că atacatorul „va plăti un preț foarte mare”. Președintele și susținătorii săi au legat direct atacul de programul de relocare a afganilor, prezentând cazul ca dovadă că sistemul de verificare a refugiaților a eșuat și că străinii pot reprezenta o amenințare internă. În același timp, oficiali ai administrației au confirmat că procedarea cererilor de imigrare pentru cetățenii afgani a fost suspendată „pe termen nedeterminat”, în așteptarea unei revizuiri complete a procedurilor de securitate – o decizie cu impact asupra zecilor de mii de persoane blocate în diverse etape ale procesului.
Măsura a aprins imediat dezbaterea politică: susținătorii președintelui vorbesc despre „protejarea americanilor” și „stoparea importului de risc”, în timp ce organizații pentru drepturile omului și experți în securitate avertizează că o pauză generală asupra imigrației afgane riscă să pedepsească colectiv zeci de mii de oameni care nu au nicio legătură cu atacul. Programul „Operation Allies Welcome” fusese prezentat inițial ca o datorie morală a SUA față de cei care au ajutat trupele americane în Afganistan, iar beneficiarii au trecut prin verificări de securitate multiple, înainte și după sosirea în Statele Unite. Criticii politicilor actuale spun că, în loc de consolidarea discretă a vetting-ului și de monitorizare individuală a cazurilor cu risc, administrația recurge la măsuri-spectacol, care alimentează stigmatizarea unei întregi comunități și pot încuraja noi tensiuni sociale. În plus, suspendarea pe termen nedeterminat poate bloca reuniuni de familie și poate pune în pericol oameni deja expuși în Afganistan sau în țări terțe.
La Washington, atmosfera rămâne tensionată, cu centrul orașului plin de militari în uniforme, mașini de poliție și cordoane de securitate în jurul perimetrului unde a avut loc atacul. Zonele din jurul Casei Albe au fost redeschise treptat, dar patrulele de militari și polițiști au fost suplimentate, în timp ce FBI și procurorii federali pregătesc acuzațiile oficiale împotriva suspectului – cel mai probabil tentativă de omor calificat, folosirea unei arme de foc și posibile capete de acuzare legate de terorism. Locuitorii și angajații din birourile din centru vorbesc despre un „coșmar urban” care le-a arătat cât de fragilă este, în realitate, siguranța de zi cu zi, indiferent câți militari patrulează pe străzi. În timp ce ancheta continuă, rămâne deschisă întrebarea dacă astfel de atacuri vor fi folosite pentru a întări securitatea rațional sau pentru a împinge încă o dată dezbaterea despre migrație și refugiați într-o zonă de panică și polarizare politică.
