Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 127,2 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, nivel care ridică tot mai multe întrebări despre sustenabilitatea finanțelor publice. Potrivit datelor oficiale, această sumă reprezintă aproximativ 36,2% din Produsul Intern Brut, un indicator care, deși nu depășește pragurile de alertă internaționale, arată o creștere constantă a dependenței țării de împrumuturi externe.
Raportată la populația estimată de 2,4 milioane de locuitori, datoria înseamnă aproximativ 53.000 de lei pentru fiecare cetățean. Specialiștii atrag atenția că această evoluție pune presiune asupra generațiilor viitoare, deoarece rambursările se vor face pe termen lung, direct din bugetul public, inclusiv prin programe de austeritate sau taxe suplimentare, dacă economia nu crește într-un ritm suficient.
Ponderea datoriei externe crește semnificativ, consolidând dependența Republicii Moldova de instituțiile financiare internaționale. Principalul creditor este Fondul Monetar Internațional, urmat de Asociația Internațională pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții. Fiecare dintre acești creditori impune condiții diferite, ceea ce obligă guvernarea să ajusteze continuu politicile economice și fiscale.
Un alt risc major ține de structura monedei în care este contractată datoria. Cea mai mare parte este denominată în euro, ceea ce expune direct țara la fluctuațiile cursului valutar. În perioade de depreciere a leului, costurile reale ale rambursării se majorează automat, chiar dacă dobânzile rămân neschimbate. Într-o economie volatilă, această vulnerabilitate devine un factor strategic de risc.
Economiștii avertizează că dependența crescută de credit extern trebuie echilibrată prin investiții interne, creștere economică reală și reforme eficiente care să reducă presiunea pe buget. Fără o strategie coerentă, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-un model economic în care datoria crește mai repede decât capacitatea țării de a o gestiona.
Pentru moment, cifrele sunt clare: datoria urcă, presiunile cresc, iar Republica Moldova intră tot mai profund într-o relație financiară în care fiecare fluctuație externă poate avea efecte imediate asupra economiei interne.
