Experta anticorupție Mariana Kalughin trage un semnal de alarmă dur: Republica Moldova continuă să lupte cu o corupție adânc înrădăcinată, pentru care nu există voință reală la nivel de elită. Deși rapoartele internaționale arată o ușoară îmbunătățire a indicilor de percepție, realitatea din teren contrazice statisticile. „Țara are legi bune, dar nu are o elită care să creadă în ele”, spune Kalughin, subliniind că integritatea nu a devenit încă o valoare autentică în politica și administrația moldovenească.
Potrivit expertei, cele mai frecvente acte de corupție rămân legate de autorizațiile de construcție, licitațiile publice și controalele fiscale. În multe cazuri, mita este tratată ca o regulă nescrisă, iar sancțiunile sunt aplicate rar sau deloc. Lipsa unui sistem coerent de verificare a averilor, a conflictelor de interese și a cheltuielilor publice face ca funcționarii corupți să opereze fără frică.
Kalughin explică faptul că majoritatea reformelor anticorupție din ultimii ani au fost doar formale. Ele au fost gândite pentru a impresiona partenerii externi, nu pentru a produce rezultate durabile. În paralel, instituțiile-cheie, precum Centrul Național Anticorupție sau Autoritatea Națională de Integritate, continuă să funcționeze sub presiune politică, ceea ce limitează independența și eficiența anchetelor.
Fenomenul corupției nu lovește doar în justiție sau administrație, ci și în economie. Investitorii străini evită Moldova din cauza riscurilor și a birocrației corupte, iar companiile locale sunt adesea constrânse să „plătească liniștea”. În mediul de afaceri, spun experții, corupția a devenit un cost de producție în sine – o taxă informală care reduce competitivitatea și descurajează inovația.
Experta consideră că singura soluție viabilă este crearea unei elite administrative și politice pentru care integritatea să nu fie o mască electorală, ci o normă profesională. „Atâta timp cât oamenii aflați la vârf nu respectă regulile, restul societății nu are de ce să o facă. Integritatea trebuie demonstrată, nu declarată”, conchide Mariana Kalughin.
În lipsa unei elite morale și a unei voințe reale de schimbare, corupția riscă să rămână motorul informal al sistemului – unul care consumă resurse, subminează încrederea în stat și condamnă Republica Moldova la stagnare.
