ECONOMIE

Strategia energetică 2050: vis grandios, realitate fragilă

Ministerul Energiei din Republica Moldova propune o strategie pe termen lung — până în anul 2050 — care vizează transformarea radicală a sistemului energetic al țării. Planul prevede renunțarea la gaz și cărbune, decarbonizarea sectorului, majorarea semnificativă a capacității de producție de energie electrică, modernizarea transporturilor și adoptarea surselor regenerabile — în special vânt și soare. De asemenea, strategia include studii privind tehnologia nucleară modulară (reactoare mici modulare, SMR) ca alternativă curată, pentru a crește securitatea energetică. Costul estimat pentru întregul proiect este de aproximativ 43 miliarde de euro — sumă echivalentă cu 2,5 PIB-uri ale Moldovei — ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care vor fi găsite resursele și cine va investi.

Până în prezent, realizările din sectorul regenerabilelor arată progrese semnificative, dar încă insuficiente în raport cu ambițiile strategiei. De exemplu, la sfârșitul lui 2024, capacitatea instalată de energie regenerabilă era de ~580 MW, rezultând o creștere de peste trei ori față de 2022 și de opt ori față de 2020. Din aceste surse, energia solară deține majoritatea, cu peste 400 MW, iar energia eoliană contribuie substanțial, dar încă nu la nivelul necesar pentru o transformare completă.

Un punct-critic al strategiei constă în necesitatea unei mobilizări masive de capital — atât public, cât și privat — plus acces la finanțări externe și parteneriate internaționale. Strategia prevede investiții semnificative distribuite pe mai multe domenii: producția de energie regenerabilă, eficiența energetică a clădirilor, electrificarea transportului, infrastructura verde, stocare de energie, hidrogen, digitalizare etc. Dar Moldova nu dispune acum de lichidități sau de capacitatea financiară necesară pentru întreaga sumă de 43 miliarde de euro. Contextul economic, instabilitatea regională și costurile ridicate de capital reprezintă obstacole reale.

Strategia include și obiective cuantificabile pe termen mediu: obținerea unei cote de 30% din consumul de electricitate dată de surse regenerabile până în 2030, precum și creșterea ponderii energiei verzi în consumul final. Deja există licitații lansate pentru parcuri eoliene și solare (165 MW în total, cu peste 190 milioane euro estimativ) și apariția unor mecanisme de susținere cum ar fi tarife fixe pe un termen de 15 ani, compensarea prosumatorilor, net-billing etc.
Ministerul energiei

Pe de altă parte, propunerea privind reactorul SMR este încă la nivel de studiu/draft; nu este clar dacă Moldova are expertiza tehnică, infrastructura necesară sau reglementările puse la punct pentru a implementa un astfel de proiect. SMR-urile implică standarde de siguranță foarte ridicate, costuri de autorizare și întreținere ce pot fi mari și riscurile latente (finanțare, accept public, reglementare nucleară internațională). Nu există încă date publice verificate care să confirme un plan concret de construire a SMR-ului în Moldova, cu buget și calendar stabilit. Acest aspect rămâne o necunoscută majoră.

În final, strategia ar putea aduce economii semnificative la importurile de gaze și energie, dacă este pusă în aplicare corect și dacă se asigură stabilitatea reglementărilor și investițiilor. Se estimează că, pe termen lung, reducerea consumului de gaze ar putea aduce bonusuri financiare importante, iar costurile operaționale și de mentenanță ar putea scădea. Însă există riscul ca strategia să rămână doar un plan ambițios, dacă nu se găsesc surse reale de finanțare și angajamente ferme din partea donatorilor, investitorilor și instituțiilor internaționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button