O declarație controversată a președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, a aprins dezbaterea publică: „Dacă rezultatul comun va fi prost la toamnă, s-a terminat cu canalizarea ta, s-a terminat cu apa.” Afirmația, rostită în fața primarilor reuniți cu diaspora, a fost interpretată drept șantaj politic și a provocat un val de critici.
Grosu a respins acuzațiile: „Niciodată nu am șantajat vreun primar. Dacă pierdem calea europeană, pierdem și șansa de a aduce bunăstare și fonduri europene în țară.” Cu toate acestea, investigația jurnaliștilor de la Rise.md scoate la lumină o realitate elocventă: PAS recrutează primari din alte partide, abandonându-și propria retorică de odinioară contra traseismului politic.
În 2017, Igor Grosu a anunțat o inițiativă legislativă care ar fi demis primarii care își schimbau partidul după alegeri. Inițiativa nu a fost însă niciodată înregistrată legislativ, nici după ce PAS a ajuns la putere.
Strategia a dat rezultate: în alegerile locale din 2023, PAS a obținut 292 de primării, față de cele 172 din 2019. Dintre aceștia, 112 provin din alte formațiuni sau au venit din postura de independenți — 43 din PDM, 19 din PSRM, 14 din PLDM. Printre ei: primari controversați, cu investigații penale în curs.
Programul „Satul European”, lansat în 2022 pentru finanțarea proiectelor locale, pare să fi fost folosit ca instrument politic. În 2024, peste 40% din cele 612 proiecte aprobate au mers către localități conduse de primari PAS, iar rata de succes pentru aceste localități a fost de 85%.
În schimb, cele 27 de localități conduse de primari ai Partidului Renaștere, afiliat lui Ilan Șor, au primit zero finanțări. PAS justifică dezechilibrul prin faptul că nu poate finanța primari „care lucrează deschis împotriva aderării la UE”. Declarațiile lui Grosu au fost interpretate drept presiuni politice. Opoziția acuză că accesul la fonduri UE este condiționat de loialitatea față de PAS — o practică care subminează egalitatea și democrația.
