Asociația Promo‑LEX avertizează că utilizarea resurselor administrative în campaniile electorale este o practică frecventă în Republica Moldova și reprezintă o amenințare continuă la buna desfășurare a procesului democratic. Deși legea interzice implicarea instituțiilor publice în propagandă electorală, monitorizarea acțiunilor politice a evidențiat numeroase abateri.
În turul doi al alegerilor locale din noiembrie 2023, Promo‑LEX a documentat cel puțin 30 de cazuri de abuz al resurselor administrative, majoritatea în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a Maiei Sandu. Au fost identificate 11 cazuri în care demnitari publici de rang înalt (Dorin Recean, Dumitru Alaiba, Alexei Buzu și alții) au participat la acțiuni de campanie desfășurate în timpul orelor de muncă sau în weekend, inducând impresia de sprijin instituțional .
Totodată, 21 de cazuri au implicat participarea directă a funcționarilor publici în evenimente electorale, acesta fiind acolo unde au loc activități de campanie în spațiile instituțiilor publice. În multe cazuri, candidații au atribuit merite pentru proiecte socio-publice finanțate din buget, fenomen observat în 11 situații, predominant asociate PAS, PSRM, MAN și LOC .
Strategia electorală a implicat și utilizarea infrastructurii publice: întâlniri electorale organizate în instituții publice sau distribuirea materialelor de propagandă în timpul programului de lucru. Acest model afectează percepția alegătorilor și pune semne de întrebare asupra imparțialității instituțiilor statului .
Raportul subliniază că, în ultimii ani, numărul cazurilor de abuz a crescut semnificativ: Promo‑LEX a identificat 65 de astfel de fenomene la prezidențialele din 2016 și 114 la scrutinul din 2020, iar numărul continuă să crească în scrutinele recente .
Promo‑LEX recomandă autorităților electorale și instituțiilor publice să consolideze mecanismele de prevenire, sancționare și reglementare a abuzului de resurse administrative. Monitorizarea transparentă și aplicarea sancțiunilor sunt vitale pentru credibilitatea alegerilor și încrederea populației în instituțiile democratice.
