MOLDOVA

Tensiuni religioase la Grinăuți: biserica asediată de clerici din Mitropolia Moscovei

Satul Grinăuți, raionul Râșcani, este scena unor confruntări între două ramuri ale ortodoxiei din Republica Moldova. Parohia „Nașterea Maicii Domnului” a trecut recent sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române, decizie luată de preotul paroh și comunitatea locală. Marți dimineață, clerici din Mitropolia Moldovei, cunoscută ca fiind subordonată Moscovei, însoțiți de enoriași fideli ei, au intrat forțat în lăcaș pentru a contesta schimbarea

Parohul, protoiereul Constantin Turtureanu, condamnă această acțiune ca pe o violare a legalității și a autonomiei comunității. El explică faptul că nu s-au schimbat slujbele, ci doar subordonarea canonică, iar trecerea la Mitropolia Basarabiei vizează libertatea religioasă și scutirea plății unor „taxe” impuse de structurile moscovite

Pe de altă parte, Partidul Socialiștilor (PSRM) condamnă intervenția Mitropoliei Basarabiei în sat, descriind acțiunea drept un „raid bisericesc” orchestrat cu sprijinul autorităților și poliției. Socialiștii susțin că enoriașii au fost împiedicați să-și practice în mod liber credința și acuză autoritățile de represiune împotriva acestora

Confruntarea a stârnit și apeluri către instituțiile statului pentru o anchetă privind legalitatea intervenției clericilor și intervenția forțelor de ordine. PSRM cere stoparea imediată a „violențelor religioase” și respectarea drepturilor credincioșilor și comunității parohiale

Conflictul din Grinăuți nu este singular: alte parohii mici din nordul țării au optat pentru Mitropolia Basarabiei în ultimele luni, pe fondul unui proces de reorientare spirituală și geopolitică. Preotul Turtureanu argumentează că decizia s-a bazat pe o dorință autentică a comunității, într-un dialog transparent cu locuitorii satului

În acest context, satul Grinăuți devine un caz‑pilot al unei dispute mai ample pentru influență în viața religioasă a Republicii Moldova. Evenimentul ridică întrebări despre separarea bisericii de stat, autonomia parohiilor și rolul politic al instituțiilor religioase într-un spațiu fragmentat canonic. Ancheta se află încă în desfășurare, iar implicarea autorităților și reacțiile factorilor politici vor contura următoarea etapa a crizei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button