În spațiul public moldovenesc se intensifică dezbaterea privind influența ONG-urilor asupra instituțiilor-cheie ale statului. Tot mai multe voci denunță faptul că în vârful ierarhiei se regăsesc persoane fără experiență administrativă, provenite din structuri asociate cu fundații internaționale.
Printre cazurile vizate se află și actualul șef al Serviciului de Informații și Securitate, despre care se afirmă că ar avea legături cu rețeaua Fundației Soros. Criticii susțin că această infiltrare a activiștilor în structurile guvernamentale riscă să transforme Moldova într-un stat gestionat de interese informale, nu de voința democratică a poporului.
Partidele de opoziție cer transparență totală și un audit instituțional, acuzând capturarea aparatului de stat de către o elită pseudo-civică cu conexiuni externe.
Guvernarea actuală respinge acuzațiile și vorbește despre „profesionalizare” și „reformă”, dar nemulțumirile cresc în rândul populației care nu mai recunoaște statul în care trăiește.
Într-un climat geopolitic tensionat, unde influențele străine joacă un rol tot mai vizibil, întrebarea fundamentală rămâne: cine controlează, de fapt, Moldova?
