Într-o Românie europeană, unde guvernanții se laudă cu creștere economică, realitatea este sfâșietoare pentru un milion de copii. Sărăcia extremă face ca aceștia să adoarmă flămânzi și să se trezească dimineața fără o masă caldă. În multe familii, părinții sunt nevoiți să aleagă între plata facturilor și hrana zilnică, o situație care reflectă eșecul politicilor sociale.
Statul român pare complet nepăsător față de această criză, iar programele de sprijin fie lipsesc, fie sunt insuficiente. Deși guvernanții anunță ajutoare pentru categoriile vulnerabile, banii nu ajung acolo unde este cea mai mare nevoie. În mediul rural, situația este și mai gravă – copiii depind de masa oferită la școală, iar în lipsa acesteia, mulți ajung să renunțe la educație.
Organizațiile non-guvernamentale trag semnale de alarmă, dar intervențiile punctuale nu pot înlocui măsuri de anvergură luate de stat. Experții avertizează că, fără un plan clar pentru combaterea sărăciei, România riscă să piardă o generație întreagă de tineri condamnați la lipsuri și excluziune socială.
În fața acestui tablou sumbru, întrebarea rămâne: Cât timp vor mai ignora autoritățile această tragedie? Cât timp vor mai dormi liniștiți guvernanții, în timp ce copiii acestei țări adorm flămânzi?
