În lupta împotriva agresiunii rusești, Ucraina beneficiază de sprijinul deplin al țărilor UE, cu o singură excepție – Ungaria.
De la începutul războiului pe scară largă, guvernul ungar și Victor Orban în frunte cu acesta nu numai că nu a rupt relațiile cu prietenul său rus Vladimir Putin, ci, dimpotrivă, încearcă să se apropie de acesta.
Ungaria nu-și ascunde activitățile de lobbyist al intereselor rusești în anumite chestiuni (de exemplu, atunci când blochează sancțiunile împotriva Patriarhului Kirill sau oferă adăpost agenților FSB sub acoperire diplomatică). Cu toate acestea, această prietenie nu este nelimitată.
Pentru că Ungaria intră într-o criză economică profundă, iar principala sursă de fonduri pentru Orban este în continuare Uniunea Europeană. Despre toate acestea, despre modalitățile de depășire a acestei situații și despre „militarizarea relațiilor bilaterale”, vedeți în conversația dintre Dmytro Tuzhanskyi și Serhiy Sydorenko. Am discutat la Lviv, în marja Forumului Central European Ucrainean, unde întrebarea „ce să facem cu Ungaria” a fost una dintre cele mai importante.
Iar pentru cei care preferă să citească, iată o prezentare textuală oarecum prescurtată și simplificată a acestei conversații.
Cu privire la percepția Ungariei ca „rău fără echivoc”
Ungaria în ansamblu nu este cu siguranță rea. Dar această țară este acum de partea răului.
Acestea nu sunt doar cuvintele mele – de exemplu, acest lucru a fost spus textual (la conferința de la Lviv – n.r.), în special de către deputatul maghiar Zoltan Voido, ales din partea opoziției.
Prin urmare, ceea ce se întâmplă, faptul că maghiarii se transformă în „rău” în ochii multora, este o tragedie pentru maghiarii înșiși, pentru mulți dintre ei.
Este un adevărat paradox. O țară din Europa Centrală în care a avut loc o revoltă în 1956… În plus, revolta din Budapesta a fost atât de asemănătoare cu Maidanul din Kiev din 2014, cu împușcarea protestatarilor pașnici de pe acoperișuri…
Chiar și sloganul maghiar de atunci „Dicsőség a hősöknek!” se traduce prin „Glorie eroilor!”.
Și ungurii au spus „Az oroszok hazamennek”, adică „Ruși, mergeți acasă”.
Există un muzeu al terorii în Budapesta, apropo, este unul dintre cele mai bune muzee. Adică, când vii la Budapesta, vorbești cu maghiarii locali, mergi la acest muzeu și apoi te uiți la Ungaria lui Orban – este ca și cum ar fi două lumi paralele.
Există o Ungarie pro-europeană, pro-occidentală, anti-rusească, anti-totalitară, anti-sovietică, și există guvernul actual. Guvernul de lașitate. Pentru că Ungaria de astăzi este lașă să spună adevărul, nu numai despre Ucraina.
Despre cum caută Orban bani de la dictaturile lumii
Orban nu are emoții pozitive față de Ucraina, iar acest lucru nu este surprinzător, există motive pentru acest lucru – în special, create de noi. Orban, care a schimbat o listă întreagă de guverne în Ucraina, ar putea face o listă lungă de povești despre cum și când l-au „abandonat”, nu au respectat acordurile.
Dar pentru noi, insultele sale nu sunt atât de importante ca și faptul că Orban este anti-occidental.
Sau, mai degrabă, Orban a devenit anti-occidental pentru că, cel puțin pentru jumătate din cariera sa, a făcut apel la revoluția din 1956, la valorile liberale.
Dar acum el este condus de altceva: Orban are probleme financiare foarte grave.
Prin urmare, el acționează în detrimentul propriei reputații. Prin urmare, el va lua banii murdari ruși, gazul, petrolul până la ultimul. Petrolul este deosebit de important aici: compania ungară Mol, pe care Orban o controlează, lucrează cu petrol rusesc din Urali. I-a asigurat superprofituri și a fost de fapt un portofel care a finanțat proiectele partidului de guvernământ.
Orban construia în Ungaria un model de finanțare pe care îl considera ideal. A luat bani curați, „albi”, de la Uniunea Europeană pentru proiecte bune de coeziune europeană și, în același timp, a luat bani murdari de la Rusia pentru a-și construi regimul.
Pentru a face acest lucru, a flirtat cu Rusia: a lansat afaceri rusești, o bancă de investiții în Ungaria, nu a jignit „diplomații” ruși. Din 2014, se pare, un singur diplomat a fost expulzat din Ungaria! Iar acum s-a transformat într-o oază pentru spionii ruși din Europa (lucrând sub acoperire diplomatică). Și biserica a fost adăugată. Ungaria îl protejează pe patriarhul rus Kirill de sancțiuni.
Pe lângă flirtul cu Rusia, în ultimii ani, eforturile incredibile ale lui Orban au fost îndreptate către China, pentru a-i atrage banii. De exemplu, la Debrecen va fi construită o fabrică chineză pentru producția de baterii pentru mașini electrice; a fost acordat un împrumut pentru o cale ferată către Balcani.
Dar acum toate aceste surse de finanțare se reduc, și simultan.
Uniunea Europeană a spus „ajunge” și a activat mecanismul statului de drept, în cadrul căruia intenționează să înghețe o treime din bugetul pe șapte ani pentru Ungaria. Rușii, din cauza sancțiunilor și a greutăților, nu mai pot acoperi financiar loialitatea maghiarilor. Iar China intră în criză, reducând cheltuielile pentru diplomația publică în Europa.
Adică, toți banii „în plus” pe care Orban i-ar fi putut cheltui pe bonusuri, pe cumpărarea sau preluarea unor mijloace de informare în masă sau pe deschiderea vreunui holding central-european au dispărut.
Trebuie să taie chiar și cheltuielile obișnuite, există reduceri sistemice, iar aceasta este o problemă.
Despre posibilitatea căderii regimului Orban din cauza lipsei de finanțare
Va duce criza de finanțare la prăbușirea economiei maghiare? Nu există un răspuns definitiv. Dar economiștii vorbesc despre această posibilitate încă din 2018, pentru că atunci guvernul Orban a trecut la o creștere masivă a deficitului.
Guvernul Orban a început să reducă costurile cetățenilor în 2012, odată cu decizia de înghețare a „comunelor”. Dar acesta nu este nici pe departe populismul care a fost în ultima vreme.
În ultimul an, Orban a umflat nebunește bugetul pentru a cumpăra loialitatea alegătorilor. „A treisprezecea pensie”, înghețarea prețului la carburanți, plăți pentru copii și anularea împrumuturilor pentru al treilea copil, diverse plăți pentru proprietarii de arme, poliție… De unde vor veni acești bani?
Prin urmare, întrebarea dacă guvernul se va prăbuși în principiu este deschisă. Orban înțelege acest risc și lucrează foarte activ la el, făcând eforturi suplimentare. El trebuie deja să ia măsuri dureroase pentru a economisi bani. Guvernul închide centre de recreere, îngheață o grămadă de proiecte, confirmând că are probleme financiare grave.
În același timp, Orban face ceea ce este obișnuit: își formează dușmani pe care să dea vina în caz de ceva.
La fel cum a transformat cândva în dușmani Bruxelles-ul, unde mai are puțini aliați.
Iar în economie, în prezent, este ajutat de faptul că Ungaria are propria monedă, forintul, și se poate juca cu ea. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu trec la euro.
Dar nu se întrevede încă o cale strategică de ieșire din criză. Și, în general, Orban este un bun tactician, dar nu și un bun strateg, ceea ce a fost demonstrat și mai mult de invazia rusă: premierul ungar i-a făcut o vizită lui Putin în februarie, iar când s-a întors, a continuat să-și convingă colegii de partid că „doar un prost poate crede în posibilitatea unui război total”.
Despre denigrarea Ucrainei de către mașina de propagandă de stat din Ungaria
Modul în care mass-media pro-guvernamentală se referă la Ucraina este adesea dincolo de orice limite. Un exemplu recent și foarte mediatizat este cel al „panourilor publicitare cu bombe”. Guvernul, pe cheltuiala contribuabililor, a plasat o grămadă de reclame în toată țara despre cum o bombă cu inscripția „sancțiuni” ar fi căzut asupra Ungariei. Se spune că UE vizează Ungaria, nu Rusia, prin sancțiuni, iar acest lucru a fost deosebit de cinic în contextul în care asupra Ucrainei au căzut adevărate bombe.
Locuitorii Budapestei, cu care am discutat, au fost șocați de această campanie, au perceput-o ca pe o rușine, iar acest lucru este valabil chiar și pentru unii dintre reprezentanții din Budapesta ai Fidesz, adică ai partidului lui Orban.
Deși trebuie să recunoaștem că, înainte de alegerile care au avut loc în primăvară, utilizarea Ucrainei și agresiunea rusă a fost și mai brutală.
Dar trebuie să înțelegem că pentru Orban nu este o răzbunare personală împotriva Ucrainei, este „just business”. Scopul lui Orban este de a păstra puterea. Ei au decis că este „profitabil” să folosească subiectul Ucraina – deci va exista Ucraina. În mod similar, înainte de alegerile din 2018, a existat o campanie împotriva lui Juncker, la acea vreme șeful Comisiei Europene (și au mers prea departe cu atacul la adresa UE, dar au câștigat alegerile!).
Orban nu are nicio linie morală, nicio limită morală. Dar datorită acestui fapt, printre altele, el se află la putere de 12 ani.
Iar acest succes în utilizarea oricăror tehnici îi sporește sentimentul de permisivitate. El acționează pe baza principiului „Eu sunt Dumnezeu” și obține puterea prin orice mijloace.
Același principiu se aplică și atunci când caută modalități de deblocare a banilor europeni pentru Ungaria.
Acum, Budapesta blochează sprijinul financiar pentru Ucraina, dar acesta este un semnal nu pentru Kiev, nu pentru Moscova, ci pentru Bruxelles: „Dați-ne bani”.
Despre influența Rusiei asupra relațiilor dintre Ungaria și Ucraina
Este vorba despre un politician maghiar, ucrainean și fost deputat, președinte de onoare al Uniunii Democratice a Maghiarilor din Ucraina, Mykhailo Tovt (cunoscut și pentru că este coautor al limbii „Legea Kivalov-Kolesnichenko”).
A scris o carte cu un titlu precum „Provocări antiungare în Ucraina” (veche de aproape un deceniu). Iar această carte este în esență corectă în fapte, în date, dar are o mare problemă: nu menționează niciodată Rusia, în ciuda faptului că în majoritatea provocărilor antimaghiare despre care vorbește este dovedită urma rusească.
Multă vreme, ungurii au negat influența Rusiei în aceste cazuri, au refuzat să recunoască faptul că rușii lucrau în Transcarpatia, că ei erau cei care ardeau și aruncau în aer simboluri maghiare pentru a stârni confruntarea cu Ucraina. Ei ne-au spus: „Nu inventați, e o prostie!” – și pur și simplu nu a recunoscut faptele.
Între timp, rușii lucrează foarte sistematic.
La Institutul pentru Strategie Central-Europeană, am observat că rușii au început să lucreze activ la „militarizarea” relațiilor dintre Ucraina și Ungaria exact când au început să adune trupe la granița ruso-ucraineană în vederea invaziei, adică în septembrie – octombrie.
O publicație precum Orosz Hírek, adică „Știri rusești”, a devenit activă. La acel moment, am atras atenția colegilor maghiari asupra celor spuse: „Vezi din nou ruși peste tot, nimeni nu citește Orosz Hírek”.
Dar, în noiembrie-decembrie, Orosz Hírek a început să aibă mai multă acoperire pe Facebook decât Telex (o publicație cheie din afara imperiului lui Orban – n.r.)!
Propaganda Rusiei cade pe un teren bun.
O parte a electoratului, poate chiar sub 10%, visează cu adevărat la o „Ungaria mare” și gândește în termeni de revanșism. Dar pericolul deosebit este că Orban flirtează și cu aceste cercuri revanșarde, iar în Fidesz însuși există oameni cu vederi revanșarde.
Sursa Eurointegration
