Cine va rezista mai mult – Liz Truss ca prim-ministru sau o salată iceberg?
Această întrebare aparent absurdă a fost pusă de tabloidul The Daily Star în ziua în care premierul britanic a anunțat anularea reformei economice planificate și demiterea ministrului de finanțe.
Au trecut 40 de zile de la începutul mandatului de premier al lui Truss, iar ratingul ei este deja unul dintre cele mai scăzute; popularitatea Partidului Conservator este catastrofal de scăzută; și există apeluri deschise în rândul colegilor de partid pentru demiterea șefului guvernului. Și se pare că alegerile anticipate nu sunt departe.
Ce s-a întâmplat cu „noua doamnă de fier” și schimbarea premierului britanic nu este chiar o perspectivă atât de îndepărtată?
Toți împotriva lui Liz
Situația în care s-a aflat Liz Truss este de multe ori mai gravă și mai amenințătoare decât în cazul lui Boris Johnson. Acesta din urmă, ne amintim, a fost forțat să demisioneze sub povara unor scandaluri politice interne – petreceri în Downing Street și acoperirea colegilor.
Cu toate acestea, Johnson a reușit să evite demisia pentru o perioadă foarte lungă de timp, iar popularitatea sa în rândul conservatorilor obișnuiți rămâne foarte mare.
În schimb, succesoarea sa, Liz Truss, a întors pe aproape toată lumea împotriva sa – colegi de partid din diferite tabere, alegători conservatori, mediul de afaceri, Banca Angliei și chiar Fondul Monetar Internațional. Ce s-a întâmplat?
În timpul cursei pentru șefia Partidului Conservator, Liz Truss a promovat reduceri radicale de impozite, urmând politica economică neoliberală a idolului său taciturn Margaret Thatcher.
Mai puține taxe, mai multă inițiativă privată – acest slogan al lui Truss se potrivește perfect în ideologia conservatorilor.
Deloc surprinzător, acest argument a fost mai bine primit de conservatori decât promisiunile unui alt finalist din cursă, Rishi Sunak, care a propus creșterea taxelor.
Mai mult de două săptămâni mai târziu, Truss și ministrul său de finanțe, Kwasi Kwarteng, au dezvăluit un „plan de creștere” (pentru economie), o serie de reforme care ar fi trebuit să îndeplinească sloganul de impozitare și inițiativă.
Planul includea o reducere a impozitului pe venit de la 20% la 19% începând cu aprilie 2023; o creștere a valorii minime a bunurilor imobiliare supuse impozitului la cumpărare; eliminarea creșterilor impozitului pe alcool și a impozitului pe profit (care urmau să crească de la 19% la 25%); eliminarea restricțiilor privind bonusurile pentru angajații din sectorul bancar; eliminarea unei creșteri de 1,25% a taxei de asigurare a angajatorilor; și, în cele din urmă, o rată mai mare a impozitului pe venit pentru 40% din populație, în loc de 45%.
