Condamnatul fugar Sorin Oprescu – fost șef al Secției Chirurgie a Spitalului Universitar și fost edil al Capitalei – se plânge în instanță, prin intermediul avocaților, că pedeapsa de 10 ani și 8 luni ar fi „absurdă” și „disproporționată” și că n-ar fi luat atâția ani de pușcărie nici dacă ar fi fost găsit vinovat de „unele crime de război”.
Sorin Oprescu a depus o contestație la executare împotriva deciziei definitive de condamnare pentru luare de mită, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, săvârșite pe vremea când era primar general al Capitalei.
Tribunalul București i-a respins această cale extraordinară de atac pe data de 4 august, iar acum dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, unde are termen pe data de 19 octombrie.
Din documentele dosarului rezultă că Sorin Oprescu a formulat contestație la executare deoarece e de părere că pedeapsa pronunțată pe numele lui e atât de „absurdă” încât ar fi trebuit ca judecătorul delegat cu executarea să fi observat asta și să fi aplicat „cu prioritate Dreptul Uniunii Europene.
În opinia lui Sorin Oprescu și a avocaților lui, magistratul care a emis mandatul european de arestare după fuga fostului edil ar fi trebuit să-i contrazică pe ceilalți patru magistrați care l-au găsit vinovat – unul la fond și trei în apel.
Reamintim că pe fond Sorin Oprescu a primit 5 ani și 4 luni de închisoare, iar în apel, în complet de divergență, alți trei judecători i-au dat 10 ani și 8 luni. E drept că unul dintre ei a făcut opinie separată, dar cu privire la achitarea fostului edil pentru spălare de bani și abuz în serviciu. Pentru luare de mită și constituire de grup infracțional organizat și acest magistrat a fost de acord că Oprescu trebuie condamnat.
Ce a scris Sorin Oprescu în contestația la executare
„La emiterea mandatului de arestare european, judecătorul delegat cu executarea de la instanţa de executare are deci obligaţia constituţională şi legală să respecte şi să aplice prioritar Dreptul Uniunii Europene, în concret dreptul la proporționalitatea asprimii pedepsei penale cu gravitatea infracţiunii. În cauză, este manifest disproporţionat, aberant, absurd, ca, potrivit dreptului român penal substanţial aplicat de instanţa judecătorească penală română de apel, pentru o singură faptă de primire a sumei de 25.000 euro, precedată de o aderare la un grup organizat cu 2 ani înainte şi urmată imediat de plata unei datorii, precum şi pentru o altă faptă cu un prejudiciu de 34 de euro, contestatorului să i se aplice o pedeapsă rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni”, arată Sorin Oprescu în contestația la executare.
„Cu titlu de exemplu, o astfel de pedeapsă este compatibilă cu o infracţiune de omor (ucidere cu intenţie) sau de piraterie, dar depăşeşte ca nivel de asprime pedeapsa ce poate fi aplicată pentru o infracţiune precum cele de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, tortură, viol, tâlhărie (furt prin violenţă, inclusiv prin folosirea de arme), transmiterea intenţionată a virusului HIV, falsificare de monede sau unele crime de război. (…) Este evident că, pentru a respecta dreptul fundamental al omului la proportionalitatea pedepsei cu infracţiunea, pedeapsa totală rezultantă aplicată contestatorului ar trebui foarte mult redusă (în concret, s-ar justifica doar o pedeapsă cu închisoare cu suspendare)”, se arată în documentul citat.
Sorin Oprescu a primit 10 ani și 8 luni de pușcărie
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit:
- 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată;
- 6 ani pentru luare de mită,
- 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu
- 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor.
Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța a decis să îl elibereze pe cauțiune.
Fostul edil a trebuit să plătească o cauțiune de 5.000 de euro și este obligat să se prezinte la poliţie de două ori pe lună.
Alte condamnări din dosarul Oprescu:
- Popa Bogdan Cornel – 11 ani și 6 luni
- Stanca Cristian – 7 ani și 2 luni
- Constantinescu Mircea Octavian- 6 ani și 10 luni
- Șupeală Florin – 4 ani
- Albu Romeo- 6 ani
- Niță Ion – 7 ani și 10 luni
- Bengalici Claudiu – 6 ani și 6 luni
- Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela – 2 ani și 10 luni cu suspendare.
Cine sunt judecătoarele care l-au „ars” pe Oprescu
Din completul de judecată care l-a condamnat definitiv pe Sorin Oprescu au făcut parte magistrații Daniela Panioglu, Claudia Jderu și Mihai Valentin, ultimul formulând o opinie separată.
Judecătoarea Daniela Panioglu este cea care l-a condamnat pe omul de afaceri Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de detenție.
Judecătoarea Claudia Jderu este cea care a pronunțat, în primă instanță, o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru Elena Udrea în Dosarul finanțării campaniei din 2009.
În schimb, judecătorul Mihai Valentin este cel care, alături de un alt coleg de complet, l-a achitat definitiv pe fostul primar al comunei Jilava, Adrian Mladin, într-un dosar în care pe fond fusese condamnat la 8 ani de închisoare.
Judecătorul Mihai Valentin de la Curtea de Apel București a apreciat că Sorin Oprescu trebuie achitat pentru două dintre infracțiunile reținute în sarcina sa, adică pentru spălare de bani și abuz în serviciu – ambele cu motivarea că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.
Dacă ceilalți doi magistrați ar fi fost de acord, Oprescu ar fi primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în loc de 10 ani și 8 luni.
sursa ziare.com
