Agricultorii din Republica Moldova vor putea, în premieră, să combine cultivarea pământului cu producerea de energie regenerabilă pe aceeași bucată de teren. Ministerul Energiei a lansat primul ghid dedicat sistemelor agrivoltaice – „Cultivarea soarelui și pământului: Deblocarea dublului potențial al Moldovei” –, un document care explică pas cu pas cum pot fi instalate panouri solare direct pe terenuri agricole, fără schimbarea categoriei de folosință. Practic, același hectar poate aduce și roadă, și kilowați, dacă este gestionat corect.
Ghidul oferă agricultorilor o introducere clară în noțiunile de bază ale agrivoltaismului și trece de la teorie la practică: de la cum se concepe un astfel de sistem până la cum se exploatează în condiții reale de câmp. Ministerul subliniază trei elemente-cheie în proiectare – înălțimea panourilor, orientarea și înclinația lor, precum și distanța dintre rânduri. Toate acestea trebuie adaptate la tipul de cultură, astfel încât plantele să primească suficientă lumină, iar panourile să producă energie la un nivel optim, fără a bloca utilajele agricole sau accesul în câmp.
Documentul nu se limitează la partea tehnică a panourilor, ci intră și în „agronomia sub panou”. Agricultorii primesc recomandări concrete privind culturile potrivite pentru sisteme agrivoltaice, în funcție de nevoia de lumină, umbră și umiditate: unele plante pot beneficia de protecția parțială a panourilor, altele au nevoie de mai mult soare și spațiu liber. Ghidul explică scenarii de utilizare, astfel încât agricultorii să nu transforme terenul într-o centrală solară pură, ci într-un sistem mixt în care cultura rămâne prioritară, iar energia aduce un venit sau o economie suplimentară.
Un capitol important este dedicat cadrului juridic și modelelor de afaceri. Sunt explicate formele în care agricultorii își pot organiza proiectul – singuri, în parteneriat sau prin contracte cu investitori energetici –, schemele de sprijin disponibile și pașii birocratici necesari. Ghidul include chiar estimări economice și financiare pentru investiții agrivoltaice, astfel încât fiecare producător să-și poată calcula dacă merită să intre în acest model: ce costuri implică, în câți ani se recuperează investiția, cât poate economisi la factura de energie și ce surplus ar putea vinde în rețea.
Beneficiile nu sunt doar financiare, ci și climatice. Sistemele agrivoltaice pot crea un microclimat favorabil sub panouri, reducând evaporarea apei și protejând culturile de extremele vremii. Ministerul explică faptul că, sub structuri, solul își păstrează mai bine umiditatea, consumul de apă scade, iar plantele pot fi ferite atât de ploi torențiale sau grindină, cât și de radiația solară excesivă în perioadele de caniculă. Într-un context de schimbări climatice și secete tot mai frecvente, această „umbrelă energetică” poate deveni un scut real pentru producția agricolă.
Republica Moldova are, pe hârtie, un potențial agrivoltaic considerabil: circa 75% din teritoriu este folosit în scopuri agricole, iar panourile solare pot fi amplasate fără schimbarea destinației acestor terenuri. Ministerul Energiei încurajează fermierii să privească acest model ca pe o soluție pentru reducerea costurilor, diversificarea veniturilor și consolidarea securității energetice. Un sistem agrivoltaic bine proiectat poate acoperi o parte din necesarul de energie al fermei – pentru irigare, depozitare, procesare – și, în același timp, să contribuie la independența energetică a țării.
Ghidul a fost elaborat cu sprijinul Agenției germane pentru energie și al Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Energie al Germaniei, ceea ce oferă proiectului și un transfer de expertiză din state care au deja experiență în domeniu. Pentru agricultorii moldoveni, provocarea reală abia începe: transformarea ideii de „cultivare a soarelui și pământului” din broșuri și prezentări în parcele concrete, unde combinele trec printre structurile metalice, iar lanurile produc în același timp grâu și kilowați.
