Un șef de secție de la Penitenciarul nr. 6 Soroca a ajuns el însuși în vizorul anchetatorilor, după ce a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție. Funcționarul este bănuit că transforma regulile penitenciarului într-un fel de serviciu „all inclusive” pentru deținuți, contra bani. Mai exact, ar fi luat mită de la soția unui condamnat pentru a permite introducerea de obiecte interzise în celule, încălcând deliberat toate normele de securitate pe care era plătit să le apere.
Perchezițiile au avut loc atât în birourile administrației penitenciarului, cât și în unele celule, acolo unde se presupune că ajungeau obiectele interzise. CNA și procurorii anticorupție au descins în instituție cu mandate, ridicând documente, telefoane și alte probe care ar putea confirma „serviciile speciale” oferite de șeful de secție. În paralel, anchetatorii încearcă să stabilească dacă acesta acționa singur sau făcea parte dintr-o mică rețea internă, obișnuită să închidă ochii – sau ușa – contra plată.
Oamenii legii au extins verificările și în afara penitenciarului. Percheziții au fost efectuate la domiciliile persoanelor vizate și în mașinile acestora, pentru a identifica eventuale sume de bani, bunuri sau înscrisuri care să dovedească legătura dintre „taxele” plătite de familie și favorurile acordate după gratii. În astfel de cazuri, obiectele interzise pot însemna de la telefoane mobile și cartele SIM până la alcool, droguri sau alte produse care nu au ce căuta într-o celulă, dar care se vând scump în lumea condamnaților.
Funcționarul reținut urmează să petreacă 72 de ore în izolator, în așteptarea unei decizii privind aplicarea măsurilor preventive. Ironia situației este evidentă: omul care avea responsabilitatea de a menține disciplina și ordinea în penitenciar se trezește acum de cealaltă parte a ușii încuiate, acuzat că a făcut comerț cu însăși legea pe care trebuia s-o aplice. Dacă acuzațiile se confirmă, cazul nu mai este doar despre un angajat „slab”, ci despre un sistem care permite astfel de derapaje.
Dosarul lovește direct în încrederea publică în sistemul penitenciar, deja șubrezită de relatările despre contrabandă internă, telefoane mobile care circulă nestingherit, live-uri de după gratii și „condamnați de lux” care par să aibă mai multe libertăți decât un cetățean simplu în afara închisorii. Un șef de secție prins cu astfel de practici confirmă suspiciunea că, pentru unii, regulile sunt opționale și pot fi negociate la tarif, nu respectate.
În esență, cazul de la Soroca arată cum, atunci când controlul real lipsește, penitenciarul riscă să devină o piață gri, unde se vând privilegii și se cumpără tăceri. Legea încetează să mai fie reper și devine marfă, iar gardianul – intermediar între lumea de afară și „economia” din celule. Iar când legea se negociază contra cost tocmai în locul unde ar trebui să fie cel mai strict aplicată, mesajul pentru societate este devastator: dacă după gratii totul e de vânzare, ce garanție mai avem că, dincolo de ziduri, lucrurile stau altfel?
