Deputații Partidului Nostru propun crearea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru achizițiile publice făcute în anii 2022–2023, în perioada stării de urgență. Aleșii spun că, sub pretextul crizei și al grabei, statul a cheltuit bani uriași prin proceduri netransparente, cu foarte puține explicații pentru public. Ideea comisiei vine pe fondul suspiciunilor tot mai mari legate de modul în care au fost gestionate contractele „de urgență”, de la energie până la diverse bunuri și servicii.
Potrivit inițiatorilor, în acea perioadă au fost utilizate masiv achizițiile directe, fără licitații clasice, iar contractele au fost semnate uneori în câteva ore, cu justificarea că „nu e timp de pierdut”. În practică, asta a însemnat ocolirea competiției reale între ofertanți și deschiderea largă a ușii pentru prețuri umflate și selecții discutabile. Exact acolo unde, în mod normal, ar trebui să existe transparență maximă – la cheltuirea banului public – s-a instalat o zonă gri, acoperită de formula comodă „situație excepțională”.
Comisia parlamentară propusă ar urma să verifice, în detaliu, nivelul supraprețurilor aplicate în acei ani, modul în care au fost selectate firmele câștigătoare, existența unor conflicte de interese și eventualele legături politice din spatele unor contracte. De asemenea, deputații cer acces la toate documentele care au stat la baza deciziilor: note informative, avize, justificări de urgență, corespondență dintre instituții. Scopul declarat este simplu: fiecare leu din banii publici cheltuiți în numele „urgenței” să fie explicat.
Partidul Nostru susține că în perioada stării de urgență s-au făcut achiziții la prețuri mult peste piață, tocmai pentru că mecanismele normale de control au fost suspendate sau reduse la formalitate. Când ai libertatea să alegi rapid furnizorul și să semnezi imediat, tentația de a umfla facturile sau de a favoriza „firma potrivită” crește exponențial. În lipsa unui audit politic serios, toate aceste suspiciuni rămân doar subiect de scandal mediatic, nu și de răspundere concretă.
Mesajul formațiunii este că starea de urgență nu poate fi folosită ca scut permanent pentru decidenți. Faptul că exista nevoie de reacții rapide nu anulează obligația de a păstra documente, de a justifica prețuri și de a demonstra că nu s-au făcut combinații pe spinarea contribuabililor. O comisie de anchetă ar însemna, măcar teoretic, audieri, rapoarte, nume și cifre puse pe masă, nu doar generalități despre „context dificil” și „decizii grele”.
În fundal rămâne întrebarea dacă majoritatea parlamentară va accepta sau nu această comisie. Dacă inițiativa este blocată, mesajul transmis este că nu se dorește să se umble prea mult prin trecutul recent al achizițiilor „de urgență”. Dacă va fi aprobată, rămâne de văzut cât de departe va merge în realitate: până la asumarea responsabilității și sesizarea organelor de anchetă sau doar până la un raport gros, pus frumos pe raft. Oricum ar fi, ideea de bază rămâne valabilă: banii publici trebuie explicați până la ultimul leu, iar „urgența” nu poate fi pretext pentru opacitate.
