Rata de participare a tinerilor la alegerile din Republica Moldova scade alarmant de la un scrutin la altul. Datele CEC arată că, în turul II al alegerilor prezidențiale din 2024, doar 8,3% dintre alegătorii cu vârste între 18 și 25 de ani s-au prezentat la vot. Comparativ, la parlamentarele din 2014, ponderea tinerilor era de 16,5%, iar în 2020 doar 11,2%. Această tendință arată un electorat tot mai îmbătrânit și un dezinteres crescând al generației tinere.
Motivul principal invocat de tineri pentru a nu vota este lipsa de interes față de politică și percepția că votul lor nu contează. „Majoritatea tinerilor spun că oricum de noi nu depinde nimic. Este un fals foarte mare. Fiecare vot poate să încline balanța și să decidă direcția țării”, explică Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente. El subliniază că votul tinerilor rămâne un instrument esențial pentru libertate și prosperitate.
Pentru a combate această apatie, Asociația Presei Independente a lansat o campanie de informare în mai multe raioane din nordul și centrul țării. Campania are scopul de a explica rolul CEC, importanța alegerilor și mecanismele de guvernare, educând tinerii în spirit civic și democratic. Totodată, se urmărește să îi motiveze să conștientizeze puterea propriului vot.
Problemele identificate sunt multiple: lipsa liderilor politici cu care tinerii ar rezona, absența unei educații civice eficiente și un context social în care generația tânără se simte marginalizată. Chiar dacă orele de educație civică există, ele nu sunt suficiente pentru a forma un interes real și constant pentru politică.
Numărul tinerilor din Moldova este în scădere continuă. Biroul Național de Statistică arată că, la începutul anului 2025, față de 2024, populația tânără a scăzut cu 23,7 mii persoane, adică 4,2%. Această tendință accentuează problema reprezentării și influenței tinerei generații în viața politică și deciziile majore ale țării.
Experții trag un semnal de alarmă: fără implicarea tinerilor, viitorul democratic al Moldovei este în pericol. Lipsa participării lor la vot poate lăsa deciziile în mâinile unui electorat mai în vârstă, mai conservator, și poate perpetua lipsa reformelor și a responsabilității politice.
