Campania electorală din Republica Moldova devine vizibilă și zgomotoasă pe străzile orașelor mari și mici. Partidele politice își dispută fiecare panou publicitar, transformând orașele într-un veritabil câmp de luptă vizual. În Chișinău, Bălți sau Cahul, observatorii au semnalat deja panouri montate fără autorizație sau afișe suprapuse peste cele ale rivalilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea legii și a principiului egalității între concurenți.
Legea electorală prevede clar reguli stricte: firmele care oferă spații publicitare trebuie să declare tarifele în timp util, să asigure acces egal tuturor partidelor și să retragă toate afișele cu cel puțin trei zile înainte de ziua votului. În practică, însă, respectarea acestor norme este dificilă, mai ales în perioadele aglomerate de campanie, când concurenții caută orice avantaj vizual.
Observatorii independenți atrag atenția că nerespectarea regulilor poate crea un dezechilibru major: partidele cu resurse financiare mai mari pot domina vizual spațiul public, iar cele mai mici sau fără bani suficienți pentru publicitate ajung să fie invizibile pentru alegători. Acest fenomen poate influența percepția publică și poate submina echitatea scrutinului.
În plus, panourile ilegale și afișele suprapuse afectează și mediul urban: distrug estetica orașului, încurcă traficul pietonal și rutier și provoacă nemulțumiri în rândul locuitorilor. Autoritățile locale sunt depășite în multe cazuri, intervențiile fiind sporadice și reactive, nu preventive, ceea ce amplifică haosul vizual.
Campania vizuală nu se rezumă doar la afișe mari: bannere digitale, panouri pe clădiri, reclame pe troleibuze și mașini personale completează arsenalul vizual al concurenților. Astfel, lupta electorală a migrat din mediul digital pe stradă, iar impactul asupra imaginii partidelor și percepției publice este direct și imediat.
În concluzie, „războiul panourilor” din Moldova ilustrează provocările unui scrutin echitabil într-o țară unde resursele partidelor și supravegherea aplicării legii sunt inegale. Alegătorii sunt martorii unei campanii zgomotoase și vizuale, iar autoritățile trebuie să găsească rapid metode de control pentru a preveni abuzurile și dezechilibrele.
