La finele trimestrului II al anului curent, datoria externă a Republicii Moldova a depășit pragul de 10 miliarde de dolari, marcând o creștere constantă față de trimestrele anterioare. Cifra arată presiunea majoră pe care o resimte economia națională într-un context regional dificil și cu piețe internaționale instabile.
O mare parte din această datorie este concentrată în sectorul guvernamental, prin împrumuturi externe contractate pentru susținerea bugetului și implementarea unor programe sociale și economice. Restul revine sectorului privat și instituțiilor bancare, care au apelat la finanțări pentru a menține lichiditatea și investițiile.
Creșterea datoriei externe reflectă nu doar necesitatea finanțării interne, ci și dificultatea economiei de a genera suficient capital prin resurse proprii. Moldova continuă să se bazeze pe împrumuturi externe pentru a acoperi golurile bugetare și pentru a face față provocărilor din agricultură, infrastructură și energie.
Pe termen scurt, autoritățile transmit că nivelul datoriei rămâne sustenabil, dar experții avertizează asupra riscurilor viitoare. Dobânzile internaționale și fluctuațiile valutare pot transforma povara datoriilor într-o presiune greu de controlat.
Comparativ cu alte state din regiune, datoria externă a Moldovei este mai mică raportat la PIB, dar tendința de creștere continuă pune sub semnul întrebării reziliența financiară a țării în următorii ani. În plus, contextul electoral și incertitudinile geopolitice sporesc vulnerabilitatea economică.
În fața acestei realități, specialiștii solicită o strategie clară de gestionare a datoriei, axată pe investiții productive și reducerea cheltuielilor neesențiale. Doar printr-o utilizare inteligentă a resurselor, împrumuturile externe pot deveni un sprijin real pentru dezvoltare și nu o capcană financiară.
