România și-a consolidat poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova în primele 11 luni ale anului trecut, absorbind aproape o treime din totalul exporturilor moldovenești. Potrivit datelor oficiale, 29,2% din marfa trimisă peste hotare a ajuns pe piața românească, confirmând dependența tot mai clară a economiei moldovenești de relația comercială cu statul vecin. După România, principalele destinații pentru exporturi au fost Turcia, Italia, Cehia și Ucraina, însă la o distanță considerabilă.
În perioada ianuarie–noiembrie 2025, exporturile Republicii Moldova au totalizat 3,4 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă de 4,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, importurile au explodat, ajungând la 9,8 miliarde de dolari, cu aproape 20% mai mult decât în 2024. Această diferență tot mai mare dintre importuri și exporturi a împins deficitul balanței comerciale la 6,3 miliarde de dolari, cu o creștere alarmantă de aproape 30% într-un singur an.
Structura exporturilor arată că economia Moldovei rămâne concentrată pe câteva categorii-cheie. Mașinile și aparatele electrice au avut cea mai mare pondere, de 15,4%, urmate de semințele și fructele oleaginoase, cu 14,9%, legumele și fructele – 11,4%, cerealele și produsele pe bază de cereale – 8,3%, precum și îmbrăcămintea și accesoriile – 8%. Exporturile autohtone au reprezentat aproape 79% din total, în timp ce reexporturile au avut o pondere de peste 21%, semn că Moldova continuă să joace și rolul de hub de tranzit pentru anumite mărfuri.
La capitolul importuri, România rămâne și aici partenerul principal, urmată de China, Ucraina, Turcia și Germania. Cele mai mari volume de import au fost înregistrate la produse energetice și industriale: petrol și produse petroliere – 8,9%, gaze – 8,8%, vehicule – 8,1%, aparate electrice – 7,1% și energie electrică – 4,3%. Datele confirmă dependența structurală a economiei moldovenești de importurile de energie și bunuri cu valoare adăugată mare.
Transportul rutier continuă să domine schimburile comerciale, reprezentând aproape 80% atât din exporturi, cât și din importuri. Acest lucru reflectă orientarea regională a comerțului Moldovei, dar și vulnerabilitatea infrastructurii logistice, care rămâne puternic dependentă de transportul auto.
Un indicator îngrijorător este gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, care în perioada analizată a fost de doar 34,9%, în scădere cu peste 5 puncte procentuale față de anul precedent. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dolar câștigat din exporturi, Moldova cheltuie aproape trei dolari pe importuri. Dependența de România rămâne un avantaj strategic, dar cifrele arată clar că economia moldovenească continuă să consume mult mai mult decât produce, iar dezechilibrul comercial se adâncește.
