Reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova intră într-o nouă fază de regândire în 2026, după ce procesul de amalgamare voluntară s-a dovedit lent și cu impact limitat. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, recunoaște că dezbaterea publică a fost greșit orientată ani la rând și că simpla redesenare a hotarelor nu va rezolva disfuncționalitățile profunde ale administrației locale.
Potrivit oficialului, administrațiile locale sunt blocate într-un sistem care consumă resurse, dar livrează servicii slabe. Deși primarii și funcționarii locali sunt, în mare parte, dedicați, ei operează într-un cadru rigid, fragmentat și subfinanțat, care îi transformă în „prizonieri ai ineficienței”. În acest context, Guvernul susține că reforma trebuie să pornească de la capacitate administrativă, competențe reale și acces la bani, nu de la trasarea unor noi linii pe hartă.
Autoritățile admit că discuția publică a fost deturnată ani la rând spre teme sensibile politic – desființarea raioanelor sau comasarea localităților – fără a aborda problema de fond: ce poate și ce nu poate face, în mod real, o primărie din Republica Moldova. În lipsa unor mandate clare, a unui sistem de finanțare funcțional și a personalului calificat, unitățile administrative, indiferent de mărime, rămân incapabile să gestioneze investiții, servicii moderne sau fonduri europene.
Guvernul anunță pentru 2026 o serie de consultări largi cu autoritățile locale, Congresul Autorităților Publice Locale și societatea civilă, pentru a defini un nou model de administrație locală. Printre obiectivele discutate se numără digitalizarea completă a primăriilor, dezvoltarea serviciilor comunitare, participarea reală a cetățenilor la decizii și capacitatea administrațiilor de a atrage investiții externe. Executivul susține că nu există un „plan secret”, iar întârzierea unui concept public a fost determinată de presiunile bugetare și economice din 2025.
Reducerea numărului de raioane sau crearea unor regiuni mai mari rămâne o opțiune deschisă, dar nu este văzută drept o soluție magică. Oficialii avertizează că o comasare făcută fără reformarea atribuțiilor, finanțării și responsabilităților riscă să mute problema de la un nivel la altul, fără a o rezolva. Experiența altor state arată că fragmentarea administrativă generează costuri mai mari și servicii publice mai slabe, în special în domenii precum apa, salubrizarea sau transportul.
Guvernul ia în calcul și realitatea demografică dură: depopularea satelor și migrația continuă către orașe sau peste hotare. În acest context, se discută despre cooperare intermunicipală, partajarea serviciilor și un cadru legal mai flexibil, care să permită amalgamarea voluntară și după 2026. Executivul recunoaște implicit că actualul model administrativ nu mai corespunde realităților economice și sociale ale țării.
Succesul reformei, susțin autoritățile, nu va fi măsurat în numărul de primării sau raioane desființate, ci în rezultate concrete pentru cetățeni: servicii mai bune, investiții mai rapide și costuri mai mici. În prezent, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, cu aproape 900 de primării la o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, un dezechilibru care pune presiune uriașă pe bugetul public.
Pentru 2026, statul a prevăzut peste 173 de milioane de lei pentru procesul de amalgamare, dublu față de anul precedent. Cu toate acestea, rata de absorbție a fondurilor rămâne scăzută, iar până acum doar două clustere de localități au finalizat efectiv procedurile de comasare. Autoritățile admit, astfel, că reforma administrativ-teritorială nu mai poate fi amânată, dar nici făcută superficial.
