
România se confruntă cu un val de nemulțumire publică după intrarea în vigoare a noii reforme a taxelor locale, adoptată de Guvern la finalul anului trecut. Mii de contribuabili au descoperit, odată cu afișarea obligațiilor fiscale pe platforma Ghișeul.ro, creșteri semnificative ale impozitelor pe locuințe și autoturisme, situație care a declanșat reacții dure pe rețelele sociale.
Principalele modificări vizează majorarea valorii impozabile a clădirilor și introducerea unei componente de poluare pentru autoturisme. În același timp, au fost eliminate facilitățile fiscale pentru mașinile electrice și hibride, care până acum beneficiau de reduceri substanțiale. Deși Guvernul a vorbit despre o creștere medie de aproximativ 80%, în multe cazuri impozitele au crescut mult peste acest prag.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a calificat noile taxe drept „terorism fiscal”, afirmând că în unele situații impozitele auto din România le depășesc pe cele din Germania, o țară cu venituri mult mai mari. El a oferit exemple concrete, arătând că pentru mașini de clasă medie, nu de lux, românii ajung să plătească taxe egale sau chiar mai mari decât șoferii germani.
Nemulțumirile sunt amplificate de diferențele mari dintre modele similare. Potrivit lui Glăvan, anumite mărci sunt avantajate artificial de modul de calcul, în timp ce altele sunt penalizate sever. Un exemplu invocat este cel al mașinilor hibride plug-in, unde impozitul poate fi de până la zece ori mai mare pentru un model comparabil ca preț și performanță, doar din cauza cilindreei motorului termic.
Critici dure au venit și din partea fostului șef al Fiscului, avocatul Sebastian Bodu, care a declarat că, pentru autoturismul său hibrid, impozitul a crescut cu peste 2.400%. Reacții similare au fost exprimate de mii de români care s-au trezit cu taxe de zece sau chiar cincisprezece ori mai mari față de anul precedent.
Avocatul fiscalist Gabriel Biriș a explicat că explozia impozitelor pentru mașinile hibride și electrice este cauzată de eliminarea reducerii de 95% aplicate până acum. Mulți proprietari susțin însă că au fost induși în eroare, după ce au plătit mai mult pentru mașini „eco”, iar acum sunt penalizați suplimentar.
Probleme similare apar și în cazul locuințelor. Economistul Cristian Păun a arătat că, deși România invocă alinierea la practicile europene, în alte state locuința de domiciliu este taxată redus sau chiar deloc, în timp ce imobilele suplimentare sunt impozitate sever. În România, însă, majorările lovesc direct în proprietarii obișnuiți.
Pe grupurile civice locale au apărut exemple de dublări și chiar triplări ale impozitelor pe apartamente, iar unii contribuabili reclamă recalculări succesive ale sumelor afișate pe Ghișeul.ro, inclusiv după ce au efectuat plata. Autoritățile nu au oferit, până acum, explicații clare pentru aceste situații.
Guvernul susține că România încasează foarte puțin din impozitele pe proprietate, doar 0,5% din PIB, față de media europeană de 1,9%, și că taxele sunt, în continuare, printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Argumentul nu îi liniștește însă pe cetățeni, care spun că nivelul veniturilor nu justifică aceste creșteri bruște.