Anul 2025 a marcat una dintre cele mai tensionate și decisive perioade pentru sistemul de justiție din Republica Moldova. Dosare considerate ani la rând intangibile au ajuns, în sfârșit, în faze avansate, iar nume grele din politică și afaceri s-au confruntat cu arestări, extrădări, condamnări sau tentative de evitare a răspunderii penale. Imaginea generală este una mixtă: pe de o parte, condamnări și pași concreți împotriva impunității, pe de altă parte, dosare tergiversate și inculpați care au părăsit țara înainte de pronunțarea sentințelor.
Cel mai răsunător caz al anului a fost reținerea și extrădarea fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. După șase ani în care s-a aflat în afara țării, acesta a fost reținut pe 22 iulie 2025 pe Aeroportul din Atena, în timp ce se pregătea să părăsească Grecia. Autoritățile elene au emis un mandat de arest preventiv de 40 de zile, perioadă în care Republica Moldova a înaintat cereri oficiale de extrădare, bazate pe patru mandate de arest emise anterior. Pe 25 septembrie, Plahotniuc a fost adus la Chișinău sub escortă și plasat în Penitenciarul nr. 13, unde se află și în prezent. Acesta a lipsit de la mai multe ședințe de judecată, invocând necesitatea studierii materialelor, iar în aparițiile publice s-a declarat nevinovat.
În același dosar de context politic, fostul deputat democrat Constantin Țuțu a avut un traseu diferit. Deși inițial a fost eliberat din detenția din Grecia, acesta a fost reținut ulterior la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina, pe 2 septembrie 2025, și escortat la Chișinău. Țuțu este judecat pentru îmbogățire ilicită și trafic de influență, procurorii susținând că bunurile sale depășesc substanțial veniturile declarate. Sentința este așteptată la finalul lunii ianuarie 2026, iar riscul de condamnare ajunge până la 15 ani de închisoare.
Un alt fost deputat democrat, Vladimir Andronachi, a revenit în arest preventiv în 2025, după ce procurorii au redeschis o anchetă mai veche privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Deși anterior fusese cercetat în libertate în dosarul „Frauda bancară”, probele noi acumulate de Procuratura Anticorupție au dus la inițierea unei noi cauze penale. Andronachi neagă acuzațiile și se declară victimă a persecuției politice.
Pe linia partidului declarat neconstituțional Șor, justiția a pronunțat condamnări importante, însă nu a reușit să ajungă la toți inculpații. Marina Tauber a părăsit Republica Moldova înainte de pronunțarea sentinței și a fost condamnată în lipsă la șapte ani și șase luni de închisoare pentru acceptarea cu bună știință a finanțării ilegale a partidului. Instanța a dispus și confiscarea a aproape 200 de milioane de lei, considerați bani proveniți din activități ilegale. După plecarea din țară, Tauber a apărut public alături de Ilan Șor, aflat în continuare în Federația Rusă.
În contrast, fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, a ajuns în detenție înainte de pronunțarea sentinței. Aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru aceeași infracțiune de finanțare ilegală a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Alături de ea, fosta secretară a partidului, Svetlana Popan, a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare.
Alți doi foști deputați, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit țara chiar înainte de pronunțarea sentinței de fond. Autoritățile au prezentat probe potrivit cărora Nesterovschi ar fi utilizat un automobil al misiunii diplomatice ruse pentru a ajunge în regiunea transnistreană, unde s-ar afla și Lozovan. În lipsă, Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.
Pe plan internațional, Veaceslav Platon a reintrat în atenția autorităților după ce a fost reținut în Marea Britanie. Acesta a fost eliberat pe cauțiune, însă procedura de extrădare solicitată de Republica Moldova este în curs, cu audieri amânate pentru luna mai 2026. Platon este cercetat pentru spălare de bani, escrocherie și folosirea documentelor false, acuzații pe care le respinge.
În paralel, unele dosare rămân blocate. Cazul „Sacoșa neagră”, în care Igor Dodon este judecat pentru corupere pasivă și finanțare ilegală a partidului, a fost reluat de la zero în 2025, deși se află pe masa Curții Supreme de Justiție din 2022. Reluarea procesului a alimentat critici legate de eficiența sistemului judiciar și de durata excesivă a examinării cauzelor de mare rezonanță.
Anul s-a încheiat și cu un dosar grav de securitate. La vama Leușeni–Albița a fost descoperită o tentativă majoră de contrabandă cu armament, într-un camion care transporta oficial articole metalice. Ancheta comună moldo-română a dus la reținerea mai multor persoane, iar investigațiile au stabilit că armamentul era de producție sovietică sau rusească. Cazul rămâne în examinare.
Per ansamblu, 2025 a fost anul în care justiția din Republica Moldova a făcut pași vizibili împotriva impunității, dar a scos la iveală și limitele sistemului: fuga inculpaților, tergiversarea proceselor și dificultățile de cooperare internațională. Bilanțul este unul dur, dar revelator pentru starea reală a statului de drept.
