Deputatul Alexandr Stoianoglo critică dur modul în care autoritățile au gestionat cazul dronei căzute la Florești, expusă public pe treptele Ministerului de Externe în loc să fie tratată ca probă într-un dosar penal. El spune că un obiect folosit posibil în context militar sau de spionaj nu se fotografiază pentru postări oficiale, ci se izolează, se documentează, se sigilează și se expertizează de structuri autorizate, precum serviciile de securitate sau experți tehnico-militari. În lipsa acestor proceduri, orice concluzie devine nevalidă juridic, iar ancheta riscă să fie compromisă încă din prima zi.
Stoianoglo vorbește despre trei derapaje grave: primul, guvernarea a pus spectacolul înaintea investigației, transformând un incident serios într-un obiect de PR și comunicare publică. În loc să fie păstrată într-un spațiu sigur, drona a fost urcată pe scările ministerului, fotografiată din toate unghiurile și folosită în transmisiuni televizate, gest pe care îl califică drept „neprofesional și iresponsabil”.
Al doilea derapaj, spune el, este că specialiștii au fost lăsați pe margine, iar comentatorii și politicienii au devenit „experți improvizați”, explicând publicului unde a fost făcută drona, ce încărcătură ar putea purta și cine ar fi în spatele incidentului. Fără expertiză reală, toate aceste interpretări, oricât de spectaculoase, rămân simple speculații, lipsite de valoare probatorie.
Al treilea derapaj, considerat cel mai grav, este compromiterea lanțului de conservare a probelor. În momentul în care o dronă este atinsă, mutată, expusă, fotografiată, chiar și deteriorată accidental, orice analiză ulterioară – electronică, biologică, sau privind urmele de combustibil sau transmisie – devine neconcludentă. Cu alte cuvinte, spune Stoianoglo, autoritățile au „anulat” investigația înainte să înceapă, transformând un incident serios de securitate în ceea ce el numește „o farsă mediatică”.
Deputatul avertizează că, într-o farsă, vinovat poate deveni oricine – presa, opoziția, serviciile – cu excepția adevăraților vinovați. Iar acest lucru, afirmă el, este „mai periculos decât drona în sine”, pentru că un stat care nu își protejează probele, nu își poate proteja nici adevărul, nici securitatea.
El cere ca, pe viitor, astfel de incidente să fie gestionate conform standardelor NATO privind obiectele suspecte: izolare, documentare, expertiză și transparență doar după finalizarea procedurilor tehnice, nu înainte. Doar așa, spune el, Moldova poate demonstra că tratează securitatea națională cu profesionalism, nu ca recuzită pentru comunicate.
