Rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024 arată o schimbare importantă în identitatea lingvistică a Republicii Moldova. Tot mai mulți cetățeni aleg să declare româna drept limbă maternă — 31,8%, față de 22,6% în 2014. În același timp, ponderea celor care se identifică cu „limba moldovenească” a scăzut la 48,1%, marcând o diminuare de 7,4 puncte procentuale în ultimul deceniu.
În total, aproape 80% din populație declară că folosește româna sau moldoveneasca în viața de zi cu zi. Acest lucru reflectă nu doar o realitate lingvistică, ci și o evoluție lentă a percepției identitare într-o societate aflată la intersecția dintre două modele culturale și istorice.
Limba rusă rămâne cea mai importantă limbă minoritară din Republica Moldova, urmată de găgăuză, ucraineană și bulgară. Deși ponderea vorbitorilor de rusă nu a crescut semnificativ, aceasta continuă să aibă un rol important în mediul urban și în regiunile autonome.
Recensământul confirmă diferențe clare între mediul urban și cel rural: româna predomină în orașe, în special în Chișinău și centrele raionale, în timp ce moldoveneasca rămâne dominantă în zonele rurale. În Găgăuzia și Taraclia, limbile minorităților continuă să fie utilizate de majoritatea populației.
Sociologii afirmă că aceste date reflectă un proces natural de schimbare identitară, accelerat în ultimii ani de deschiderea către spațiul european, migrație și educația în limba română. În același timp, rămâne puternică și identitatea moldovenească, ceea ce arată complexitatea sociolingvistică a țării.
Autoritățile afirmă că aceste rezultate pot influența viitoarele politici lingvistice și educaționale, mai ales în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Promovarea limbii române rămâne o prioritate strategică, fără a exclude însă protejarea drepturilor minorităților etnice și lingvistice.
