În Republica Moldova, universitățile înregistrează un dezechilibru major între Capitală și restul regiunilor. Numărul studenților înmatriculați în acest an a crescut cu 7%, însă cea mai mare parte a tinerilor se concentrează la Chișinău, unde instituțiile de învățământ superior beneficiază de investiții mai mari, programe diversificate și condiții mai bune în cămine.
În contrast, universitățile din Bălți, Cahul și Comrat rămân cu locuri libere, semn că interesul pentru studiile în afara Capitalei scade constant. Lipsa infrastructurii moderne, a ofertelor educaționale competitive și a oportunităților de carieră în regiuni accentuează acest decalaj.
Printre domeniile cel mai puțin atractive se află pedagogia, unde au rămas vacante peste 570 de locuri. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât sistemul educațional se confruntă cu un deficit tot mai mare de cadre didactice. Agricultura și ingineria urmează în topul specialităților evitate, confirmând dezinteresul tinerilor pentru meseriile considerate „tradiționale”.
Ministerul Educației recunoaște că apropierea universităților din România, percepute ca mai bine finanțate și cu perspective mai mari de integrare europeană, reprezintă un factor determinant în migrația academică. Mulți tineri aleg să plece peste Prut, în căutarea unei diplome cu greutate și a unui viitor mai sigur.
În plus, autoritățile admit că domeniul pedagogic își pierde atractivitatea din cauza salariilor mici și a condițiilor dificile de muncă. Fără măsuri concrete de motivare și sprijin pentru viitorii profesori, deficitul din școli va continua să crească.
Pentru cei care nu au reușit să se decidă, Ministerul Educației a anunțat că înscrierile continuă până pe 26 septembrie, în cadrul turului al III-lea al admiterii. Totuși, experții atrag atenția că problema nu poate fi rezolvată doar prin extinderea perioadelor de înmatriculare, ci necesită o strategie națională de echilibrare și revitalizare a universităților din regiuni.
