Numărul de cetăţeni din Republica Moldova care declară că vorbesc limba română este în creștere conform rezultatelor preliminare ale Recensământului făcute publice săptămâna trecută. Peste 33% dintre respondenți au declarat că vorbesc limba română în Rep. Moldova, față de sub 24% la Recensământul din 2014 și 16,4% la cel din 2004.
Mai multe concluzii referitoare la datele obținute în urma recensământului le face Vlad Cubreacov, jurnalist, expert în problematica minorităților românești din spațiul ex-sovietic, fost deputat în Parlamentul de la Chișinău, președintele Asociației „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova.
Pe fundalul descreșterii populației de la 2,8 mln la 2,4 mln, etnicii români, apelați atât cu etnonimul propriu de „români” (7,9%), cât și cu infranimul românesc „moldoveni” (77,2%), constituie 85,1% din corpul social al Republicii Moldova (fără populația din teritoriile ocupate militar de Federația Rusă), față de 82,0% în 2014 sau față de 64,5% în 1989, conform rezultatelor preliminare ale recensământului populației din 2024.
În același timp, româna, numită cu numele ei propriu (română), cât și cu infraglotonimul românesc ”moldovenească”, este limbă maternă pentru doar 80,5% dintre locuitori, față de 80,2% în 2014. Totodată, româna este vorbită în mod obișnuit de doar 79,2% (33,2% + 46,0%) dintre locuitori, cifră care confirmă o ușoară creștere a vorbitorilor de limbă română (+2,5%) în intervalul 2014-2024.
Față de anul 1989 blocul etnic minoritar a scăzut de la 35,5% la 14,9%, ceea ce confirmă o tendință naturală de omogenizare etnică specifică tuturor statelor ex-sovietice. Principalele minorități etnice sunt: ucrainenii (4,9%), găgăuzii (4,2%), rușii (3,2%), bulgarii (1,6%) și rromii/țiganii (0,4%), iar principalele limbi minoritate sunt: rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%). Diferența dintre numărul etnicilor ruși (3,2%) și cel al vorbitorilor de rusă (11%) arată că 7,8% din corpul social, reprezentând atât români (1,3%), cât și minoritari neruși (6,5%), este supusă rusificării, scrie Vlad Cubreacov.
Tabloul confesional al populației: ortodocși (95,0%), baptiști (1,1%), martorii lui Iehova (0,7%), penticostali (0,5%), adventiști (0,3%), atei (0,6%) și fără religie (0,8%).
Numărul populației urbane a crescut în 10 ani de la 38,5% la 46,4%. Fiecare a treia persoană locuiește în capitala Chișinău, față de fiecare a cincea în 2014.
Raportul de masculinitate al populației este de 89 de bărbați la 100 de femei.
P.S.: Ușor peste 1,5 mln de cetățeni ai RM (sau peste 62% din totalul populației) și-au redobândit cetățenia română, dintre care cca 1,2 mln sunt migranți economici, în principal în state UE, și nu au fost recenzați direct, în privința lor informațiile fiind furnizate de instituțiile naționale responsabile cu evidența populației, scrie Vlad Cubreacov.
